TERORISMUL. UN FENOMEN COMPLEX

Imagine de Gerd Altmann de la Pixabay

Lumea este în continuă mișcare. Trăim vremuri, am putea spune, grele, necunoscute pentru generația mea și a ta. Pentru a putea anticipa anumite mișcări sociale, politice sau economice, avem nevoie să fim informați, conectați în permanență la evenimentele care fac înconjurul lumii zi de zi. Astfel, în acest articol vom vorbi despre o temă actuală și anume: terorismul, proveniența acestuia, scopul său, dar și măsurile luate pe plan internațional pentru combaterea evenimentelor de acest fel.

Ce este, totuși, terorismul și cât de lungă este istoria sa?

Pornind de la o simplă căutare în Dicționarul Limbii Române, aflăm că, terorismul reprezintă „Totalitatea actelor intenționate de violență comise de un grup sau de o organizație pentru a provoca teamă generalizată și pentru atingerea unor scopuri politice.” Însă, terorismul poate fi perceput diferit, în funcție de cultură, viață politică sau socială – de aici decurgând diverse definiții și concepții. Cu toate acestea este ușor de sesizat faptul că există câteva elemente comune în orice, așa-zis „act terorist”: sunt folosite forța, violența și amenințarea pentru a crea frică; acțiunile sunt atent planificate și au motivații politice sau religioase, în ultimii ani; victimele sunt, de cele mai multe ori, neimplicate direct în ceea ce teroriștii consideră a fi o nedreptate.

Aruncând o privire în istorie și gândindu-ne la terorism ca la folosirea forței, a crimei în scopul atingerii unor obiective politice, putem afirma cu siguranță că acesta se manifesta încă din antichitate. În acea perioadă, s-a manifestat în strânsă legătură cu religia, pentru că dintotdeauna au existat grupuri de oameni care considerau că numai credința lor este reală, iar toți ceilalți sunt necredincioși, meritând să moară. Încă din secolul I, grupuri de confesiuni diferite s-au amenințat și decimat reciproc, fiecare fiind convins că deține adevărul suprem.

În Europa, termenul „terorism” a fost înregistrat în anul 1789 de către Academia Franceză, în contextul Revoluției Franceze, care a dorit să instaureze o nouă ordine socială și a realizat acest lucru prin violență și amenințări față de cetățenii care se opuneau noilor reguli sau idei.

Ajungând în epoca modernă vorbim tot mai des de organizații și mișcări clandestine, care luptă în slujba unor idealuri înalte – cel puțin în viziunea lor. Potrivit specialiștilor, epoca terorismului „modern” ar fi început odată cu deturnarea unui avion care plecase de la Tel Aviv, cu destinația Roma, în anul 1968, atunci când teroriștii au luat ca ostatici pasagerii avionului.

În ultimii ani, întreaga omenire a devenit martora unor evenimente zguduitoare, puse la cale de organizații precum Al-Qaeda sau ISIS. Unul dintre aceste atentate a fost cel din 11 septembrie 2001, când teroriștii din organizația Al-Qaeda au deturnat patru avioane de pasageri; două dintre ele au cauzat prăbușirea Turnurilor Word Trade Center din New York, unul s-a prăbușit peste clădirea Pentagonului, iar al patrulea pe un câmp din Pennsylvania, reușind să ucidă în total aproape 3.000 de oameni și să rănească alte 9.000. Acest eveniment a schimbat dinamica politicilor internaționale în materie de securitate, dar acest lucru a avut ca efect o înmulțire a actelor teroriste îndreptate împotriva cetățenilor mai multor state europene și nu numai. În acest context amintim de atentatul de la Madrid – 11 martie 2004 (patru trenuri au sărit în aer, ucigând 91 de oameni și rănind alți aproape 1.900); cel din Londra – 7 iulie 2005 (au fost aruncate în aer 3 metrouri și un autobus; atentatul s-a soldat cu 56 de morți și circa 800 de răniți).

În prezent, o amenințare tot mai mare o constituie organizațiile extremiste islamiste de tip ISIS, așa-zisul conflict între musulmani și creștini. Unul dintre cele mai cunoscute astfel de acte, a fost cel din 7 ianuarie 2015, când Parisul a fost profund marcat de uciderea redactorilor revistei caricaturiste Charlie Hebdo. Cercetările care au urmat, au dus însă la o propagare a acestor acte teroriste în lanț. Astfel, la un an distanță după atentatul din Paris, a avut loc altul, în țara vecină, Belgia. În dimineața zilei de 22 martie 2016, trei explozii s-au produs în Bruxelles: două la Aeroportul Zaventem din nord-estul capitalei și a treia, la distanță de o oră, în stația de metrou Maelbeek, la câțiva pași de sediile Instituțiilor Europene.

Astăzi teroriștii au la dispoziție arsenale moderne, posibilitatea de a călători, o tehnologie dezvoltată, publicitate la nivel internațional, ceea ce facilitează și mai mult răspândirea unor astfel de acte.

Zilele trecute, prin atentatele care au avut loc în Franța (Nisa, Paris, Avignon) și Austria (Viena) se confirmă actualitatea amenințării teroriste la adresa Europei, chiar și în contextul unei crize sanitare profunde. Se pare că, teme sensibile, precum caricaturile la adresa profetului Mahomed, s-au dovedit din nou declanșatorul unor serii de atentate. Totul învârtindu-se în jurul unor principii precum dreptul la liberă exprimare și gândire atât de adânc înrădăcinate în cultura europeană modernă, principii uneori neînțelese de către cei care comit astfel de acte.

Cum încearcă Uniunea Europeană să combată astfel de acte teroriste?

În anul 2005, Consiliul European a adoptat Strategia Uniunii Europene pentru combaterea terorismului, atât la nivel mondial, cât și la nivelul Uniunii Europene prin sporirea securității. Această strategie se axează, pe patru piloni: prevenire, protecție, urmărire și răspuns; prin intermediul acestora se recunoaște importanța cooperării cu țările terțe și cu instituțiile internaționale.

Prevenirea constă în abordarea cauzelor radicalizării și ale recrutării în scopuri teroriste. În acest sens, în anul 2008, Consiliul a adoptat o Strategie UE pentru combaterea radicalizării și a recrutării în scopuri teroriste. În contextul evoluțiilor evidente din domeniu, precum fenomenul persoanelor care acționează singure, al luptătorilor străini și utilizarea platformelor de comunicare socială de către teroriști, strategia a fost revizuită în iunie 2014.

Protecția cetățenilor și a infrastructurii și reducerea vulnerabilității la atacuri reprezintă cea de a doua prioritate a Strategiei UE de combatere a terorismului. Aceasta include securizarea frontierelor externe, îmbunătățirea securității transporturilor, protejarea țintelor strategice și reducerea vulnerabilității infrastructurilor critice. În acest domeniu, UE a adoptat, în aprilie 2016, o directivă privind utilizarea datelor din registrul cu numele pasagerilor (PNR).

Urmărirea este un principiu care evidențiază eforturile de a combate capacitatea de planificare și organizare a teroriștilor și a aducerii acestora în fața justiției. Pentru a realiza aceste obiective, UE și-a îndreptat atenția asupra: consolidării capacităților naționale, îmbunătățirea cooperării și a schimbului de informații între autoritățile polițienești și judiciare, combaterii finanțării terorismului, privării teroriștilor de mijloacele lor de sprijin și comunicare. În mai 2015, Consiliul și Parlamentul European au adoptat noi norme de prevenire a spălării banilor și a finanțării terorismului.

Răspunsul constă în pregătirea, gestionarea și reducerea la minimum a consecințelor unui atac terorist. Acest lucru se realizează prin îmbunătățirea capacității de a gestiona urmările, coordonarea răspunsului și nevoile victimelor.

Strategia UE de combatere a terorismului trebuie să opereze la nivel mondial. Securitatea UE este, într-adevăr, strâns legată de situația din alte țări, în special din țările învecinate. Cooperarea cu SUA reprezintă o componentă fundamentală a strategiei UE. În ultimii ani au fost încheiate acorduri de cooperare în domenii precum combaterea finanțării terorismului, transporturile și frontierele, asistența judiciară reciprocă și extrădarea. Autoritățile SUA colaborează tot mai strâns cu Europol și Eurojust. De asemenea, UE colaborează îndeaproape cu alte organizații internaționale și regionale în vederea consolidării unui consens internațional și a promovării standardelor internaționale de combatere a terorismului. UE colaborează cu ONU și cu Forumul mondial pentru combaterea terorismului, precum și cu organizații regionale, cum ar fi Consiliul Europei, OSCE, Liga Statelor Arabe și Organizația de Cooperare Islamică, printre altele.

Denisa Tipus
Denisa Tipuș
Studentă

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *