Cum decurg seminariile de drept civil

Seminar

Pentru noi, studenții din anul I, spețele au fost ceva nou în primele săptămâni de facultate. Însă, ușor, ușor, am început să ne formăm legăturile necesare pentru a le înțelege și, în cele din urmă, pentru a le și rezolva. A fost greu la început, tot ce învățam era nou și nu puteam asocia cu nimic. Eram și cred că încă mai suntem, asemeni copiilor care învață pentru prima dată alfabetul și totul li se pare desprins dintr-o poveste pe care nu au mai întâlnit-o până atunci. Dar, am toată încrederea în dascălii noștri, care își dau silința să ne facă să înțelegem, să ne ambiționeze să învățăm, să progresăm și în cele din urmă să ne atingem scopurile mult visate.

Un asemenea exemplu este domnul profesor Ucu Faur. Alături de domnia sa discutăm și încercăm să rezolvăm cât mai multe spețe din dreptul civil, dar și multe nelămuriri pe care le avem. Săptămâna aceasta, în cadrul seminarului, domnul profesor a adus în discuție un subiect foarte interesant: promisiunea unilaterală. Îl consider unul din subiectele interesante deoarece, ca tânăr, te face să te gândești la anumite decizii pe care este posibil să le iei într-un moment al vieții.

Astfel, pe baza art.1.327 Cod Civil, domnul profesor ne-a adresat câteva întrebări cu scopul de a înțelege această temă, dar și cu intenția de a ne stimula să răspundem.

Cum știm dacă o promisiune va fi respectată?

Aparent este o întrebare simplă, dar în esență este destul de complicată. Cert este că nu avem garanția faptului că promisiunea va fi respectată, numai în condițiile în care există o voință bine intenționată a autorului promisiunii, iar aceasta nu este făcută în glumă. Tocmai de aceea domnul profesor ne-a atras atenția să fim cu băgare de seamă atunci când ni se fac promisiuni, dar și atunci când sunt făcute de către noi. Căci nu multă lume cunoaște obligațiile care îi revin atunci când se angajează printr-o promisiune.

Dacă ni s-a făcut o promisiune, o putem refuza?

Da! Sigur că o putem refuza. Acest lucru este reglementat de Codul Civil, în alineatul 2 al art. 1.327: „Destinatarul actului poate să refuze dreptul astfel născut.” Deci, indiferent de natura ei, promisiunea poate fi refuzată.

Cât timp este valabilă promisiunea?

Tot conformul Codului Civil, în alineatul 3 al articolului menționat mai sus, aflăm că: „Dacă autorul actului nu a stipulat expres un termen, promisiunea se consideră făcută pentru o anumită durată, potrivit cu natura obligației și cu împrejurările în care a fost asumată.” În acest caz, ni s-a explicat că nu știm cu exactitate valabilitatea promisiunii, totul depinzând de împrejurările sau modul în care a fost făcută.

Acestea fiind spuse, așteptăm cu nerăbdare seminariile viitoare pentru a afla și discuta teme noi care, sunt convinsă, ne vor ajuta pe viitor în desfășurarea activității de avocat, judecător sau procuror.

Denisa Tipus
Denisa Tipuș
Studentă, anul I, Facultatea de Drept „Dimitrie Cantemir” Cluj-Napoca

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *